Cărți noi! Vasile Bardan - Poeme ciuruite, Editura Nouă

Zice Vasile Bardan: „eu nu doresc Doamne/ să mă iei după moarte/ în ceruri/ împărăția mea e aici/ unde-mi trăiesc iubirea/ vreau să rămîn în lume/ cu viața de mînă”. Ce-i drept, e vorba de opera unui poet vital, care se exprimă tranșant și chiar brutal. De exemplu începe un text, parafrază la Doina eminesciană așa: „ vai de capul tău Române/ tot la urmă vei rămîne/ fără azi – visînt la mîine/ hăituit precum un cîine”. Unele texte sînt simple și destul de crude pînă la a fi lirice, notații de jurnal datate ca atare ( 7 aprile 1986 de pildă). De altfel datările sînt frecvente și înțelegem că textele acoperă o perioadă vastă: 1964-2009. Nu poemele sînt „ciuruite”, ci percepția autorului asupra lumii este discontinuă, „găurile” lasă să treacă poezia ca apa prin ciurul stropitorii, mai multă sau mai puțină, după gradient, după „denivelarea” produsă în conțtiința poetului. Uneori agreabile, alteori izbutite, cîteodată nesemnificative, ceea ce poetul nu că nu observă, dar nu suferă din pricina asta, textele lui Vasile Bardan pot interesa cititorii deprinși cu lirica de confesiune.