Cărți noi! Călin Stănculescu - Cartea și Filmul, Editura Biblioteca Bucureștilor * * *

        În numai 150 de pagini de o remarcabilă densitate, Călin Stănculescu concentează istoria ecranizărilor din cinematografia românească de la începuturi și pînă azi cu ocazia centenarului cinematografiei noastre. După capitolele introductive trecînd în revistă începuturile și apoi perioada interbelică, mai bogată decît am crede, sînt tratați monografic, în privința destinului lor pe peliculă, 12 autori care au avut norocul să beneficieze de atenția regizorilor și scenariștilor, cînd n-au fost ei înșiși scenariști ai filmelor după propriile cărți. Între cei 12, de notat cazul singular al lui I.L. Caragiale cu ecranizarea unei piese. Dar și alte piese, ca și proza, i s-au ecranizat. 

        De la fiecare autor, Călin Stănculescu, după ce face o scurtă și pertinentă istorie a ecranizărilor, se oprește asupra unei opere care a prilejuit o transpunere cinematografică semnificativă. Astfel Ion Agârbiceanu figurează cu Nunta de piatră de Veroiu-Pița, Rebreanu cu Pădurea spînzuraților a lui Ciulei, Cezar Petrescu cu Întunecare, menționînd și Omul din vis care a inspirat Glissando al lui Mircea Daneliuc, și așa mai departe. Fiecare dintre filmele alese sînt prezentate pe larg, cu opiniile critice din epocă și de mai tîrziu și cu detalii tehnice privind distribuția, imaginea, montajul și muzica, eventual premiile obținute în țară sau la festivaluri internaționale. Este o carte care interesează și publicul cinefil, dar și specialiștii, o antologie a filmului românesc pornit din literatura autohtonă, sursă de inspirație destul de bogată și care a dat, iată, cel puțin 12 opere prefăcute în realizări semnificative pentru cinema. 

         Lipsesc, surprinzător oarecum, pentru mine cel puțin, Balanța lui Ion Băieșu ecranizată foarte interesant de Lucian Pintilie, Petru Dumitriu cu O vară de neuitat, de același Pintilie, și Augustin Buzura cu Undeva în Est al lui Nicolae Mărgineanu, mai ales că scenaristul a fost însuși romancierul. Poate și Cocoșul decapitat de Radu Gabrea  după romanul, ce-i drept în germană, al lui Eginald Schlattner putea fi analizat mai pe larg, regizorul fiind prezent în selecția lui Călin Stănculescu cu Dincolo de nisipuri după Îngerul a Strigat de Fănuș Neagu. În acest best of mai puteau figura chiar și Titus Popovici (Atunci i-am condamnat pe toți la moarte de Sergiu Nicolaescu după Moartea lui Ipu) și de asemeni D. R. Popescu:  Duios Anastasia trecea de Tatos sau cu altul dintre filmele la care a contribuit. 

           Selecția lui Călin Stănculescu este însă una foarte exigentă. Poate o ediție viitoare va mai lărgi cîmpul de alegere, mai ales că, într-o cinematografie mică și legată de literatura națională cum e a noastră, contribuțiile se cuvin subliniate. Să nu mai vorbim de faptul că, în filmele rămase sub șatchetă au avut contribuții remarcabile actori ca Amza Pellea, Dorel Vișan, Răzvan Vasilescu, Maia Morgenstern, Victor Rebengiuc și alții de mare valoare. Niciun regret pentru absența din volum unor ecranizări neizbutite după autori altfel marcanți sau cu succes la public: Mircea Eliade, Mateiu I. Caragiale ori Constantin Chiriță, Radu Tudoran și alții. În esență însă, antologia substanțială a lui Călin Stănculescu este o lucrare importantă, scrisă excelent, plină de amănunte semnificative. 

În imagine: coperta unui DVD actual cu „Felix și Otilia” de Iulian Mihu, după „Enigma Otiliei” de G. Călinescu, una dintre cele mai interesante ecranizări ale literaturii române clasice. Apar: Radu Boruzescu - Felix, Julieta Szonyi - Otilia, Sergiu Nicolaescu - Leonida Pascalopol.