Primele mele versuri (1986) au ajuns pe un blog

O doamnă ziaristă, Mihaela Serea, mi-a făcut onoarea de a mă considera, încă din 1986, „poetul său preferat”.

Recent, a pus pe blogul domniei-sale, toate textele mele din placheta „copilăria secretă” apărută sub forma a două pagini de revistă care, pliate, formau „cartea cea mai mică”, de 32 păginuțe, apărută în aprilie 1986, pe vremea „Cenaclului Universitas”. Era și o prefață a domnului profesor Mircea Martin pe care doamna Serea nu o reproduce. Din păcate nu știu dacă mai am vreun exemplar să regăsesc acel text.

Aceste texte, unele cam ingenue, recunosc, nu le-am renegat, multe dintre ele aveau să reapară în volumul meu de debut în poezie „text biografic” (1996, Premiul ASB). Colecția „cartea ce mai mică”, inventată de Paul Nancă, și-a continuat aparițiile vreo doi ani, în serie apărînd „volume” de Ramona Fotiade, Cristian Popescu, Anca Mizumschi, Daniel Bănulescu, Cătălin Țîrlea, Andrei Damian, Dan Silviu Boerescu, Augustin Ioan, George Arun. De alții nu-mi amintesc, dar cred că aceștia au fost toți, o echipă frumoasă, zic eu

Am fost foarte bucuros că placheta a fost comentată la „Europa liberă” de Gelu Ionescu pe care aveam să-l cunosc abia 20 de ani mai tîrziu. Ultimul text, „corex”, are o poveste: cenzura l-a exclus inexplicabil. Atunci, în acord cu Paul Nancă, l-am făcut „copertă”, reproducîndu-l în facsimil pe ceea ce ar fi fost „coperta IV”. Și lui Cristian Popescu cenzura i-a exclus un singur text: „Dana Popescu”. Paul Nancă a decis să lase titlul și a scris sub el: „Poemul despre sora mea, Dana, este singurul poem absent”. Culmea e că așa a trecut - pe fiecare pagină se luau trei „vize”, ultima a temutei tovarășe Olivia Clătici.

Îi mulțumesc foarte mult doamnei Mihaela Serea, o felicit pentru blogul său frumos și vă invit să citiți poemele mele aici.